De ce copiii au tulburari de comportament si accese de furie? Ce se intampla in mintea unui copil care reactioneaza in acest fel?

Copiii au schimbari de comportament si accese de furie din doua motive.

Daca un copil se confrunta cu o situatie pe care inca nu a invatat sa o gestioneze, raspunsul sau este lupta. Este un raspuns de supravietuire. Acesta poate avea accese de furie la mall, in masina, acasa etc. Daca nu pot fugi de situatie, atunci se lupta, iar modul in care se lupta este prin a actiona sau a avea o criza. Daca parintii nu raspund intr-o maniera eficienta, copilul invata ca o astfel de iesire il va ajuta sa-si atinga un scop. Atunci cand un copil se afla intr-o situatie stresanta, are un acces de furie si deseori parintii ii dau exact ce vrea, pentru a-i opri „criza”. El nu va trebui sa invete cum sa fie rabdator, sa-si gestioneze anxietatea si sa faca fata stresului. Trebuie doar sa se comporte astfel incat parintele sa ii ofere ce isi doreste. Aceasta este o abilitate pe care copiii o invata. Nu pentru ca sunt copii rai sau copii buni. Este pur si simplu ce functioneaza pentru ei. Ei invata o abilitate de rezolvare a problemelor, care spune: „Daca sunt deranjant pentru ceilalti, atunci asta imi rezolva problema.” Copilul nu trebuie sa faca fata stresului deoarece toti ceilalti sunt ocupati sa alerge in jurul incercand sa-l calmeze si in cele din urma il dau ce vrea.

gestionarea-furiei-parenting

Parintii dezvolta o serie de modalitati adesea ineficiente de a raspunde si de a incerca sa gestioneze schimbarea comportamentala a copilului. Ei vor merge fie la o extrema si vor tipa, vor striga, vor ameninta sau vor urechea copilul; Ori se vor indrepta spre cealalta extrema: ii vor da copilului ce isi doreste. Parintele rezolva problema, dar nu prin cele mai eficiente mijloace. Deseori parintii sunt foarte rezistenti la ideea ca micutii lor sunt nefericiti sau se simt inconfortabil. Ei invata ceea ce i-a  invatat copilul lor: daca ma faci sa ma simt inconfortabil, te voi face sa te simti la fel. Cand un copil bate cu piciorul in podea la mall, loveste si tipa pentru ca nu primeste ceva, prin acest comportament copilul spune: „Ai mai mult de pierdut decat mine„.

Asa este, ai mai mult de pierdut. Esti jenat. Nu iti poti atinge obiectivul de cumparaturi, esti stresat, oamenii se uita la tine. Te simti ca un parinte rau, si crezi ca toata lumea din jurul tau te considera un parinte prost. Copilul nu are nimic de pierdut ci totul de castigat. Nu-i pasa ce cred oamenii. Vrea doar sa te controleze si sa obtina un con de inghetata. Din nefericire, parintii ii invata pe copii ca accesele de furie functioneaza si, atata timp cat ceva functioneaza, natura umana nu o schimba.

Copiii se vor simti coplesiti, frustrati, suparati. Modul in care parintii gestioneaza determina frecventa si intensitatea acceselor de furie. Putem opri aceste iesiri? NU! Aceasta este o parte din dezvoltarea copilariei. Acesta este felul in care copiii reusesc sa externalizeze sentimente foarte dureroase sau confuze. Dar putem sa le gestionam frecventa si intensitatea? Absolut. Totul depinde de modul in care le raspundem. Este normal cateodata sa aiba accese de furie, dar ele nu trebuiesc rasplatite. Trebuie sa stabiliti limite cu copilul dumneavoastra si sa-l invatati abilitatile de a gestiona singur sentimentele coplesitoare. Daca nu stabiliti o situatie in care copilul trebuie sa invete cum sa gestioneze singur aceste sentimente coplesitoare si ganduri negative, el nu va invata niciodata cum sa reactioneze. Cel mai important lucru pe care trebuie sa vi-l  amintiti este ca nu trebuie sa invatati sa evitati accesele de furie. Este vorba despre modul in care parintii  administreaza aceste iesiri, ceea ce va determina frecventa si intensitatea acestora.